Stirile de la ora 12

"Buna ziua, Romania! Buna ziua, romani! Suntem Anisa Lupu si Ionut Grigore si va prezentam stirile orei 12." Asa o sa inceapa jurnalul pe care o sa-l prezint maine, 1 Decembrie, impreuna cu Ionut, colegul meu. Maine este o zi mare pentru echipa Romania ta, prima zi in care emitem live in intreaga tara.
Ionut este un coleg care m-a impresionat foarte tare prin dorinta lui de a reusi, prin putere de munca si consecventa. Nu degeaba i se spune Duracell, este foarte rezistent si neobosit. :) A evoluat mult in ultimele doua saptamani, e foarte ambitios si ma bucur ca maine o sa fim colegi de jurnal. Cu siguranta, o sa iasa ceva bun din combinatia asta!

1 Decembrie

Mai e foarte putin pana la 1 Decembrie, lansarea oficiala a postului Romania ta. Bunica mea cauta postul in fiecare zi, desi i-am explicat ca n-o sa-l prinda decat de pe 1. Mi-a spus ca e asa nerabdatoare si ca ii e teama ca, fiind batrana, cine stie daca apuca data de 1 decembrie sa ma vada in direct. Ma tot gandesc oare ce simte cand stie ca m-a crescut de cand eram cat lingura.
Cat despre mine, visez in fiecare noapte stiri, prompter si cred ca in scurt timp o sa ajung o mare prezentatoare, avand in vedere faptul ca eu nici noaptea in somn nu fac pauza. :) Traiesc o perioada foarte frumoasa. Fac ce-mi place, ce mi-am dorit, nu simt oboseala, imi doresc sa fiu din ce in ce mai buna si stau pe langa niste oameni minunati, de la care am foarte multe de invatat. A, mai mult, n-am mai gatit de o saptamana si nu ma simt absolut deloc vinovata. :)

3, 2, 1 Atentie! Esti!

La ora 20 stateam la desk si nu realizam ce mi se intampla. Ca urma sa intru in cateva minute in direct, parea un vis. Am avut alaturi toti colegii, undeva in spate erau stransi si se uitau si ei cu emotie la cea care deschide postul Romania ta - Anisa Lupu. Energie pozitiva din toate partile, incurajari si priviri calde, asta am primit pe tot parcursul pregatirilor. Munca tuturor colegilor se vedea prin mine, eu eram acolo sa arat rezultatul echipei. Si pentru asta nu m-am gandit doar la mine, ci la toti pe care i-as fi dezamagit in cazul in care nu m-as fi descurcat. Credeti ca emotia lor nu a fost mare? Va spun eu ca a fost.
Si m-am descurcat. Un pic de voce de cap pe alocuri, dar foarte bine pentru prima data. Din timpul stirilor, nu-mi mai amintesc prea multe. Imi amintesc in schimb aplauzele de la sfarsit, imbratisarile, lacrimile mele si ale celorlalti. Luiza, ca de obicei, a reusit sa ma faca sa ma simt frumoasa. Cum au spus si altii, aveam fata de stirista. :)

Pentru mine si pentru alte cateva zeci de oameni, ziua de 15 Noiembrie a fost o zi mare! Pentru ca ne-am intalnit toti si am muncit pentru un lucru mare! Si va deveni un lucru mare! Acolo unde este dorinta, munca si sustinere din partea unor oameni minunati si intelegatori nu are cum sa nu iasa ceva frumos!

Acestea au fost stirile, va multumesc pentru atentie! Pe curand!

Dupa cateva luni...

In primul meu articol va scriam despre reorientarea mea pe plan profesional, va spuneam ca mi-am permis sa-mi doresc sa invat mai mult, sa iau mai mult de la viata, ca am avut curaj sa-mi doresc altceva pentru mine. Poate vi s-a intamplat si voua sa va treziti brusc si sa simtiti ca trebuie sa fiti in alt loc, inconjurat de alte persoane. Astazi zambesc cand citesc primul meu articol...Zambesc cand ma gandesc la cat am luptat si la cat curaj am avut sa schimb atatea in viata mea. Zambesc cand ma gandesc la oamenii minunati pe care i-am intalnit mai apoi si de la care am primit atata incredere.
Unul dintre acesti oameni mi-a spus candva: "Viata e dreapta. Primesti exact atat cat meriti, dupa cat muncesti si dupa cat iti doresti, mai ales". De atunci ma tot intreb: Si daca viata e totusi dreapta?
Celor care mi-au spus ca e greu, imposibil, le spun ca mai exista si oameni corecti pe lume, oameni care nu uita de unde au pornit si care se uita la tine si vad ca poti. As vrea sa le spun din suflet oamenilor care isi doresc altceva decat ceea ce fac acum, sa incerce, sa munceasca, sa se zbata. Daca vor reusi, vor avea un sentiment minunat de multumire si o dragoste mare de viata. Vor vedea lumea mai buna si mai frumoasa. Iar daca nu reusesc...vroiam sa spun ca vor fi linistiti ca au incercat, dar de fapt, am sa le spun sa incerce in continuare pana reusesc! :) Nu o sa uit niciodata ziua de 9 Noiembrie. Am plecat plina de speranta de acasa spre sediul Scolii de Televiziune. Cand am primit vestea ca am fost propusa pentru postul de prezentatoare, sufletul mi-a fost invadat de fericire, dar primul lucru care mi-a trecut prin cap a fost cum sa fac sa nu dezamagesc niciodata oamenii care au atata incredere in mine si se bazeaza pe mine? Inca ma mai gandesc la asta...Cred ca trebuie sa fiu buna si apoi si mai buna si din ce in ce mai buna...Viata mi-a oferit o sansa si de-acum totul depinde numai de mine, iar munca abia acum incepe.
Multumesc celor care au crezut in mine si m-au sustinut! Le multumesc si celor care nu au facut-o, m-au ambitionat si mai tare!

Dupa premiera

A trecut si premiera spectacolului "Spectatorul condamnat la moarte". Stefan, Florin, Alex, Stanciu, Edi, Laura, Maria si cu mine, adica trupa Teen Media, am facut ceva frumos in casa Teen Media, cu increderea, dragostea si daruirea lui Cristi.
Urmatoarea reprezentatie o sa fie pe 20 Noiembrie, tot la Teatru Arca. Dar tot acest lucru minunat are si ceva trist pentru mine - dupa premiera nu se mai fac repetitii...Nu stiu ce simt ceilalti, dar mie mi-e deja un dor teribil. M-am trezit foarte trista in dimineata asta, pentru ca timp de mai bine de 8 luni, ma duceam la repetitii de mai multe ori pe saptamana, iar acum eu cu ce-mi umplu dorul? Sper sa incepem curand sa lucram la o alta piesa pentru ca deja m-am trezit cu un dor nebun de colegii mei si de Teen Media! Si am inteles inca o data ca, de fapt tot ce facem, facem pentru emotia de dinainte...